MONOGRAFIA

Sate componente Dragomir, Berzunţi  şi Buda

1. Situaţia administrativă:

Comuna: Berzunţi
Judeţul: Bacău
Colectivităţi învecinate:

1. La Nord - comuna Poduri şi  comuna Bereşti-Tazlău,
2. La Est - localitatea comuna Sănduleni (satul Verşeşti-Coton),Livezi (satele Prăjoaia şi Scăriga),
3. La Sud - localităţile Dofteana (sat Poiana) şi Bârsăneşti (satul Albele), 
4. La Vest cu localităţile Dofteana (satul Larga), Dărmăneşti (Plopu).

2. Situaţia geografică:

1. Localizarea:

Comuna Berzunţi este aşezată în partea central-vestică a judeţului Bacău, pe valea pârâului cu acelaşi nume Berzunţi, afluent pe partea dreaptă a râului Tazlău şi a fost atestaţi documentar la 29 iunie 1400 prin actul de danie a domnitorului Alexandru Voievod.
Localitatea se află la o depărtare de 39 km.  fată de oraşul reşedinţă de judeţ, municipiul Bacău, la 28 km.fată de mun. Oneşti, la 22 km. faţă de oraşul Moineşti,

1. Suprafaţa şi limitele:

Suprafaţa teritoriului administrativ este de 5.570,83 ha
Limitele absolute:

1. zona Carpaţilor Orientali  - Culmea Berzunţi
2. zona depresiunii subcarpatice a Tazlăului;
1. Mijloace de acces:

- Principala cale de acces o constituie Drumul Judeţean 117, care face legătura între localităţile Livezi-Poduri-Moineşti-Bolatău.

3. Situaţia fizică:

1. Altitudinea (min., max.) şi topografia:

min. – 420 – 450 m
max.– 983 m – vârful Măgura – Bulimandru;

1. zonă sub forma unor dealuri şi coline cu spinări largi sau înguste, cu orientare perpendiculară sau oblică faţă de direcţia Tazlăului, determinată de direcţia principalilor afluenţi ai acestuia, ce coboară din munţi.
1. Geologia şi hidrografia:

Teritoriul comunei se extinde atât în domeniul orogenului carpatic, în flişul pânzei de Tarcău, cât şi în domeniul subcarpatic, în zona internă a avantfose Carpaţilor Orientali, falia de încălecare care separă cele două unităţi structurale trece pe la poalele Culmii Berzunţi (Culmea Bulimandru) şi este pusă în evidenţă de abrupturi de relief, împădurite, şi de asemenea de prezenţa sporadică a unor izvoare mineralizate (slatine).
Constituţia petrografică este dată de prezenţa masivă a rocilor de vârstă Pleogen – Luteţian, cu grosimi de până la 3000 m fliş grezos şi argilo – grezos, adică din alternanţe de gresii calcaroase cenuşii cu argile roşii, verzi sau cenuşii şi uneori şi marnocalcare.           
Principalul curs de apă este pârâul Berzunţi, care se formează parţial din confluerea pâraielor Butucari şi Bradul, primul izvorând din zona montană , de sub vârful Măgura iar cel de-al doilea de pe flancul de nord a Dealului Pipirigului din zona Piscul Pusnicului, pârâul Butucari mai primeşte şi apele pârâului Slatina.
Al doilea curs de apă este pârâul Dragomir ce se formează de sub Creasta Berzunţi care se varsă în pârâul Moreni. În aval la cca. 1 km pârâul Moreni mai primeşte pârâul Berzunţiul Negru iar la cca. 0,5 km înainte de ieşirea de pe teritoriul comunei mai primeşte şi pârâul Puşcaşu.

1. Peisajele:

Păduri de foioase şi conifere, păşuni şi fâneţe.

4. Climatul

1. Temperaturile:  
1. temperatura medie anuală 8,4 0C.
2. temperatura medie a lunii celei mai calde este de + 19,5 0C iar a lunii celei mai reci este de – 3,5 0C.
1. Precipitaţiile: Cantitatea medie anuală precipitaţiilor  - 750 mm.
2. Zilele însorite şi evapo - transpiraţia:
3. Gerul şi cantitatea de zăpadă ăzută:

5. Flora şi fauna: pedologia (solul)

Comuna Berzunţi fiind o zonă de contact munte – deal are ca vegetaţie dominantă silvostepa şi pădurea. Ea se caracterizează prin păduri de foioase şi conifere în zona mai înaltă.
Vegetaţia lemnoasă este constituită din arbori de pădure care cresc şi pe pantele abrupte, înregistrându-se esenţe de stejar, fag, carpen. În etajul superior se întâlneşte molidul, pinul şi bradul alb.
În cadrul vegetaţiei ierboase din zonă predomină gramineele, păiuşul, pirul gros, trifoiul roş şi alb, lucerna sălbatică, etc.
Tipurile de sol identificate în teritoriu:

1. Pseudorendzina
2. Solul brun argiloiluvial
3. Solul brun luvic
4. Solul albic
5. Solul brun eumezobazic
6. Solul gleic
7. Regosolul
8. Solul aluvial

6. Populaţia:

1. Numărul de locuitori:            - 5350
2. Structura populaţiei pe vârste şi sex:
1. 1840 < 18 ani
2. 3510 > 18 ani
3. 48 % - bărbătesc
4. 52 % - femeiesc
1. Natalitatea şi mortalitatea:
2. Perspective demografice
3. Fluctuaţii sezoniere; evoluţii şi migraţii anuale:
4. Constituţia păturii sociale:
5. Religiile:
5. ortodoxă – 1.590 familii,
6. catolică – 350 familii
7. altele – 10 familii
1. Activităţi culturale:
8. Bibliotecă comunală
1. Activităţi asociative:

7. Repere istorice

1. Istoricul general ţi atestarea documentară:
1. Localitatea a fost atestată documentar prin actul de danie emis de domnitorul Alexandru cel Bun emis la data de 29 iunie 1400.
1. Patrimoniul, vestigii / locaţii arheologice şi centre de interes :
2. Biserica Adormirea Maicii Domnului – ctitoria lui Bogdan Lăpuşneanu (1560 – 1572)
3. Mănăstirea Sfântul Sava Buda
1. Personalităţi celebre:
2. Toponimia colectivităţii şi a localităţilor componente

8. Activităţi economice:

1. Agricultura şi creşterea animalelor:
2. Industria locală:
3. Comerţul şi artizanatul:
4. Serviciile şi principalele instituţii specifice:
5. Turismul:
6. Resursele naturale exploatate şi cele potenţiale:
7. Potenţialul de dezvoltare şi de investiţii:

9. Urbanismul

1. Zonele urbanizate:
2. Tipologia aşezării:
3. Ideile principale ale P.U.G. (Plan Urbanistic General):